Înțelepciunea – bogăția care nu trebuie să-ți lipsească!

Săptămâna trecută, am trecut în revistă anii mei de căsnicie, evidențiind, “cu voce tare” rolul de soție și mamă, pe care mi l-am asumat deplin, astfel încât să atrag atenția soțului meu.

Am făcut asta, în apărarea cauzei mele, deoarece simțeam nevoia să-mi validez propria investiție în copii, pentru a mă asigura în primul rând pe mine că a meritat, și în al doilea rând să mă asigur că soțul meu aude acest discurs ”memorabil”.

Nu sunt întodeauna mândră de mine, uneori, mă ia gura pe dinainte și uit să-mi respect soțul, deoarece am impresia că doar eu sunt cea merituoasă. Dar oare așa să fie?

Avem, adesea, impresia că noi suntem eroii salvatori ai propriei familii, personajele principale din pelicula vieții în doi, că fără noi totul s-ar duce spre dezastru. Cu toate că e posibil ca implicarea să fie disproporționată uneori, stabilitatea familiei este dată de sinergie, de implicarea fiecăruia în funcție de rolul pe care îl are în cămin.

Pentru asta avem nevoie de înțelepciune.

Înțelepciunea de a ne asuma rolul în mod activ. Căminul nu este o garnizoană de soldați cu superiori și secunzi, unde cineva doar dă ordine și restul doar execută. Căminul este mai degrabă un stup de albine unde fiecare contribuie cu plăcere la producerea plăcutului și dulcelui elixir, iubirea.

Femeia înțeleaptă își zidește casa prin înțelepciunea ei, în timp ce cea fără minte o distruge prin lipsa ei de răbdare, emoții distructive, auto-victimizare, lamentări derizorii, pretenții egoiste, cuvinte ne scăldate în har sau tonuri acute ce nu încap pe portativ. Desigur că nici bărbatul nu este exclus de la asemenea devieri. O ceartă are nevoie de doi și o dispută necesită cel puțin doi cambatanți.

Mare grijă trebuie să avem la izvorul de unde izvorăsc declarațiile noastre. Un izvor limpede, curat va stinge plăcut inimile încinse de supărare și va sătura sufletele însetate după cuvinte asezonate cu bunătate.
Solomon spunea in Proverbe 17:28

Chiar și un prost este considerat înțelept dacă tace și priceput dacă își ține gura.

Cantitatea cuvintelor nu este un semn al calității lor. Dimpotrivă, “cine vorbește mult nu se poate să nu greșească”.

Noi femeile, tributare imperiului emoțiilor, avem tendința să credem că tot ce trebuie spus soților noștri sau copiilor, trebuie spus la timpul urgent, acum. Și nu de puține ori ne-am pripit, nu-i așa? O, și câte daune emoționale nu am produs prin acesta celor pe care îi iubim! Constat tot mai mult că e nevoie de un discernământ atent pentru a înțelege când trebuie să vorbim și în ce fel să rostim un adevăr.

Putem să vorbim despre nevoile noastre fără să lovim în celălalt, fără să ne comparăm investițiile. Înțelepciunea se dovedește în cele mai delicate momente ale vieții!

Familia este cea mai aleasă binecuvântare dar în egală măsură, cea mai mare provocare.

Studiind viața de familie, unii specialiști au identificat trei tipuri de cupluri:

  • cupluri care investesc în relația lor în mod intenționat
  • cupluri care merg din inerție
  • cupluri nefericite funcțional, în care cei doi continuă să locuiască sub același acoperiș deși inimile sunt la ani lumină depărtare.

Observăm rareori în jurul nostru cupluri care trăiesc in mod intenționat viața de familie. Dar aceste cupluri există și e o mare binecuvântare să îi ai în preajmă.

Cei care își trăiesc viața de familie în mod intenționat își asumă angajamentul marital deopotrivă, dezvoltă o relație de comunicare eficientă, acceptă compromisul ca pe o unealtă folositoare și se susțin reciproc.
Căsniciile care merg din inerție sunt formate din parteneri care nu înțeleg importanța și rostul angajamentului marital. Din păcate, unii din ei pasează responsabilitatea căsniciei în seama lui Dumnezeu, deoarece ei sunt ocupați cu alte îndeletniciri, fie ele chiar și de natură “spirituală”.

În acest gen de cupluri, tocmai negarea problemelor denotă de fapt existența lor. Lipsa vulnerabilității și a comunicării în relația de cuplu, vorbește odată în plus despre problema asumării.

În cazul căsniciilor nefericite funcțional, este posibil ca unul sau amândoi partenerii să caute consolare în altă parte, având încredere în metodele proprii, chiar dacă asta implică ascunderea de partenerul de viață.

Unul sau ambii parteneri au renunțat să mai lupte impreună pentru binele comun. În unele cazuri abuzul ori manipularea partenerului au determinat în timp ruptura emoțională și fizică. Dacă cei doi mai locuiesc împreună, nu se întâlnește nici un fel de implicare emoțională, clar fiind faptul că relația lor nu țintește nicăieri.

În care din aceste trei categorii se regăsește căsnicia ta?

Dacă ai identificat unde vă situați și ți-ai propus să construiești în mod intenționat, atunci:

  • folosește cu înțelepciune cheia comunicării pentru a deschide inima partenerului de viață
  • faceți planuri de viitor comune
  • citiți sau ascultați împreună materiale pe tema dezvoltării relației
  • prioritizați ieșirile în doi
  • descoperiți-vă și redescoperiți-vă
  • păstrați comunicarea chiar dacă unul din voi lipsește pentru o vreme
  • confruntați problemele la timp, fără reproșuri ci cu exprimarea verbală a așteptărilor
  • cunoașteți-vă din priviri, admirați-vă pentru unicitatea individuală și pentru diferențele dintre voi

La final, vă propun să meditați la această întrebare: „Este Dumnezeu mulțumit de felul în care mă raportez la situația actuală a căsnicie mele?”

Și încă ceva. Doamnelor, nu uitați că în cămin, deși domnii țin partitura, noi dăm tonul. Să ne asigurăm însă, mai înainte, că l-am luat curat de la Acela care a compus și interpretat cea mai frumoasă simfonie a iubirii, Isus.

Total
329
Social

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.